Mergi la conţinutul principal
x
inflatie

BNR: Rata anuală a inflaţiei ar putea ajunge la 2,8% în iunie 2020

Banca Națională a României estimează că rata anuală a inflaţiei ar putea ajunge la 2,8% în iunie 2020, faţă de 3%, cât se anticipa anterior.

Astfel, după vârful atins în mai - iunie 2018, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să scadă şi să se menţină în trimestrul III uşor sub valoarea de 5%, iar apoi să coboare mai pronunţat şi să revină în decembrie 2018 la limita de sus a intervalului ţintei, respectiv la 3,5%, nivel uşor inferior celui previzionat anterior.

Potrivit minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României, viitoarele ajustări descendente ale ratei anuale a inflaţiei, precum şi probabila coborâre temporară a acesteia în proximitatea punctului central al ţintei sunt atribuibile acţiunii factorilor ofertei, mai cu seamă efectelor de bază dezinflaţioniste asociate creşterilor mari înregistrate începând cu semestrul II 2017 de toate componentele exogene ale IPC, dar şi de preţurile unor produse alimentare procesate.

"Referitor la evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că noul pattern anticipat al inflaţiei este cvasi-similar pe termen scurt celui evidenţiat în prognoza publicată în Raportul de inflaţie din mai 2018, dar uşor revizuit în sens descendent pe orizontul mai îndepărtat de timp. Astfel, după vârful atins în mai - iunie 2018, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să scadă şi să se menţină în trimestrul III uşor sub valoarea de 5%, iar apoi să coboare mai pronunţat şi să revină în decembrie 2018 la limita de sus a intervalului ţintei, respectiv la 3,5%, nivel uşor inferior celui previzionat anterior. În 2019, după o nouă corecţie descrescătoare suferită în debutul anului, rata anuală a inflaţiei va tinde probabil să se apropie treptat de punctul central al ţintei, pentru ca în ultimul trimestru să reintre pe un trend lent crescător, situat totuşi sub valorile din prognoza precedentă, ajungând la finele orizontului de prognoză - iunie 2020 - la 2,8%, faţă de nivelul de 3,0% anticipat anterior", se spune în document.

"Membrii Consiliului au remarcat că şi inflaţia de bază este aşteptată să se calmeze pe orizontul scurt de timp, dar să urce din nou în cursul anului viitor, rămânând totuşi relativ mai temperată în raport cu previziunile anterioare. Astfel, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat este anticipată să ajungă la 2,6% în decembrie 2018, dar să crească gradual ulterior şi să stagneze până la finele orizontului prognozei la nivelul de 3,2%, faţă de prognoza precedentă care o plasa la 3,2% în decembrie 2018 şi la 3,4% în decembrie 2019. S-a convenit că pe orizontul scurt de timp traiectoria ei anticipată reflectă disiparea impactului exercitat asupra preţurilor alimentelor procesate de creşterea spre finalul anului anterior a preţurilor unor materii prime agroalimentare şi o slăbire la începutul anului curent a presiunilor inflaţioniste asociate poziţiei ciclice a economiei", se menţionează în minuta BNR.

Potrivit documentului, acestea sunt aşteptate însă să se manifeste din nou treptat începând cu trimestrul II 2019 şi să rămână apoi semnificative, în condiţiile în care, după contracţia din trimestrul I 2018, deviaţia pozitivă a PIB va reintra probabil pe un trend crescător ce se va prelungi până la mijlocul anului 2019, dimensiunea ei depăşind-o astfel marginal la finele orizontului prognozei pe cea previzionată anterior.

"În ceea ce priveşte poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au notat că a doua variantă provizorie a datelor privind evoluţia PIB continuă să indice decelerarea creşterii economice la 4% în trimestrul I, de la 6,7% în trimestrul IV 2017, mai pronunţată decât cea anticipată, în condiţiile unei revizuiri doar marginale în sens ascendent a dinamicii ei trimestriale. Unii membrii ai CA au apreciat că această evoluţie reprezintă o revenire către ritmul potenţial de creştere economică, ceea ce este de salutat, ea implicând o reducere a excedentului de cerere agregată. S-a remarcat că noile date evidenţiază unele diferenţe în structura determinanţilor expansiunii economice pe partea utilizării, contribuţia majoritară, dar în diminuare, a consumului gospodăriilor populaţiei fiind corectată uşor în jos, în timp ce aportul pozitiv în scădere al formării brute de capital fix este revizuit uşor în sens opus. În cazul exportului net, se relevă o creştere considerabilă a contribuţiei negative faţă de trimestrul anterior, în condiţiile unei încetiniri doar marginale a dinamicii anuale a importurilor de bunuri şi servicii, conducând la accentuarea în termeni anuali a soldului negativ al balanţei bunurilor şi serviciilor în trimestrul I 2018. Pe partea ofertei, structura determinanţilor creşterii economice rămâne practic neschimbată, principala contribuţie aparţinând serviciilor, urmată de cea a industriei", se spune în document.

Membrii Consiliului au remarcat că decelerarea expansiunii economice este aşteptată să continue în trimestrele II şi III, exclusiv pe fondul unor efecte de bază, în condiţiile în care ritmul ei trimestrial este anticipat să se reintensifice faţă de primele trei luni ale anului.

"S-a observat că evoluţia face probabilă reînscrierea gap-ului pozitiv al PIB pe o tendinţă uşor crescătoare în trimestrul II, după declinul consemnat în intervalul anterior, în condiţiile plasării lui la valori totuşi inferioare celor din prognoza anterioară. S-a concluzionat că cele mai recente evoluţii ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată indică consumul privat drept motor al creşterii economice şi în trimestrul II, dar şi principalul determinant al încetinirii acesteia. O scădere a aportului pozitiv este de aşteptat din partea formării brute de capital fix. În schimb, contribuţia exportului net ar putea redeveni pozitivă, în condiţiile în care ecartul dintre dinamica anuală a exporturilor de bunuri şi cea a importurilor s-a redus aproape de zero pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului II, determinând încetinirea creşterii soldului negativ al balanţei comerciale şi contribuind la cvasi-stoparea adâncirii deficitului de cont curent în raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut", se mai spune în document.