Mergi la conţinutul principal
x
bănci

Românii și firmele se împrumută tot mai mult de la bănci

Valoarea creditelor firmelor și persoanelor fizice a crescut cu 6,3% la finele lunii septembrie faţă de perioada similară a anului trecut, până la nivelul de 247,6 de miliarde de lei, anunță Banca Naţională a României - BNR. 

Potrivit datelor BNR, avansul creditării a fost susţinută de majorarea cu 13,3% a componentei în lei (7,8% în termeni reali), până la 161,974 de miliarde de lei, în paralel cu diminuarea cu 4,8% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a diminuat cu 6,1%), până la 85,678 de miliarde de lei.

Cea mai mare creştere a fost înregistrată la împrumuturile în lei ale populaţiei, care s-au majorat cu 20%, la 92 miliarde lei, în condiţiile în care creditele luate de companii au urcat cu 5,2%. 

În cazul imprumuturilor în valută, soldul s-a diminuat cu  9,9% în cazul populaţiei şi cu -0,1% la societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare.

Creditul guvernamental s-a majorat în luna septembrie 2018 cu 1,8% faţă de luna august 2018 şi cu 5% (-0,1% în termeni reali), faţă de 30 septembrie 2017, până la 101,793 de miliarde de lei.

Isărescu: Suntem realiști când vorbim de adoptarea euro

România nu este sceptică în privinţa adoptării euro, ci încercăm să fim realişti şi să asigurăm un interval de timp pentru acest moment. Este mesajul transmis de Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR).

Potrivit guvernatorului BNR, este nevoie de o convergenţă sustenabilă, iar România trebuie să fie conştientă că pentru a profita de beneficiile aderării la euro trebuie îndeplinite mai multe condiţii esenţiale. 
 

"Cu privire la diferenţele existente între strategiile ţărilor, pentru unii ar putea fi uimitor că Bulgaria se gândeşte să adere la euro mai repede decât România, Ungaria, Polonia sau Cehia. Este adevărat că aceste ţări vecine au multe în comun. Dar există şi un lucru care le diferenţiază. Şi acesta nu este doar fluviul Dunărea, dacă vorbim despre România şi Bulgaria. Bulgaria are un Consiliu monetar şi este natural pentru Bulgaria să se gândească la aderarea la zona euro. Adoptarea acestui mecanism, în urmă cu peste două decenii, înseamnă că mai mult de jumătate din paşii spre aderarea la euro au fost făcuţi. Practic, un Consiliu monetar înseamnă că ai un curs de schimb fix. În contrast, România are un curs de schimb flexibil şi un regim de ţintire directă a inflaţiei, la fel ca şi Polonia, Ungaria şi Cehia. De aceea abordarea este diferită. Aceasta nu înseamnă că România, Ungaria sau Polonia sunt sceptice cu privire la adoptarea euro. Cel puţin în cazul nostru, nu suntem sceptici. Încercăm să fim realişti. Este nevoie de o abordare comprehensivă înseamnă să asigurăm un interval de timp adecvat pentru acest moment şi aderarea cu succes la zona euro", a spus Isărescu.

     "Nu poate fi trecut cu vederea atât faptul că noile state membre care au aderat la zona euro (ţările baltice, Slovenia şi Slovacia) sunt state relativ mici, cu un nivel diferit de convergenţă reală şi în mod clar cu un nivel mult mai redus redus al problemelor structurale. Dacă ne referim la ţările care, în prezent, sunt în procesul de adoptate euro, eu personal mă număr printre cei care subliniază că este nevoie de convergenţă sustenabilă, să fim conştienţi că pentru a putea profita de beneficiile aderării la euro trebuie îndeplinite în mod cumulativ mai mult condiţii esenţiale. Faptul că aceste criterii nominale de convergenţă trebuie îndeplinite într-o manieră de durată, nu una accidentală, nu forţată, nu temporară este doar un aspect. De fapt, durabilitatea convergenţei este fixată chiar în textul Tratatului de la Maastricht sub următoarea exprimare: "Un grad înalt de convergenţă sustenabilă". Nu spune convergenţă nominală, ci spune un grad înalt de convergenţă sustenabilă, ceea ce înseamnă convergenţă în general. Însă acest detaliu a fost luat prea uşor de ceva vreme", a susţinut Isărescu