Mergi la conţinutul principal
x
unicredit

UniCredit anticipează o încetinire a creşterii economice

UniCredit anticipează o încetinire a creşterii economice până la 3,7% în 2018 şi 3,3% anul viitor, pe fondul înăspririi condiţiilor financiare, a spaţiului limitat pentru stimuli fiscali şi a creşterii mai lente a veniturilor populaţiei.Potrivit unui raport trimestrial al băncii, riscurile politice şi fiscale vor domina agenda publică anul acesta şi în 2019.

,,Anticipăm o încetinire a creşterii economice până la 3,7% în 2018 şi 3,3% anul viitor, pe fondul înăspririi condiţiilor financiare, a spaţiului limitat pentru stimuli fiscali şi a creşterii mai lente a veniturilor populaţiei. În plus, recolta agricolă modestă din 2018 şi pierderea de viteză a economiei europene în 2019 ar putea contribui la această încetinire. Este foarte posibil ca inflaţia să revină în intervalul ţintit doar anul viitor. Ca urmare a potenţialelor presiuni asupra leului, intervenţiile BNR pe piaţa valutară şi reducerea operaţiunilor repo ale băncii centrale ar putea menţine ratele dobânzilor ROBOR aproape de 3,5%, cu riscul să depăşească acest nivel", se spune in comunicat.

Potrivit acestuia după "un final de vară torid, pentru Guvernul României urmează o toamnă fierbinte": "Din punct de vedere politic, asaltul asupra independenţei justiţiei şi reacţia autorităţilor la protestele de stradă din luna august vor continua să afecteze relaţiile coaliţiei de guvernare cu instituţiile Uniunii Europene (UE). Din punct de vedere economic, epuizarea surselor suplimentare de cheltuieli publice va duce la încetinirea creşterii economice. În lipsa unor alţi factori care să stimuleze economia, România va continua tranziţia de la un model de corectare a dezechilibrelor economice în vremea acordului cu FMI la un stat-problemă al UE".

 Potrivit raportului, "zgomotul politic maschează semnalele de alarmă venite din economie". Creşterea economică încetineşte, iar prognoza băncii de 3,7% pentru anul acesta şi 3,3% în 2019 s-ar putea dovedi prea optimistă.

Economiştii precizează că Guvernul se confruntă, în momentul de faţă, cu o alegere dificilă: fie reduce cheltuielile publice pentru a limita deficitul bugetar la 3% din PIB, fie se va confrunta cu o înăsprire mai accentuată a condiţiilor financiare. În opinia aces­tora, cel de-al doilea scenariu are o probabilitate mai mare.
"În prima variantă, Guvernul va fi forţat să reducă cheltuielile pentru a limita deficitul bugetar, din moment ce doar una dintre măsurile care ar fi îmbunătăţi colectarea de taxe a fost implementată. Investiţiile publice au fost reduse timp de cinci ani consecutivi, până la un nivel de la care o scădere suplimentară este dificil de implementat. Ca urmare, Guvernul ar trebui să taie din transferurile publice, însă acest lucru va fi greu de realizat în anii electorali 2019-2020. În cazul în care deficitul bugetar va depăşi 3% din PIB, finanţarea nevoilor suplimentare ar putea fi îngreunată de apetitul redus pentru titluri de stat din ţările emergente. Fără beneficiile investiţiilor de portofoliu, condiţiile financiare s-ar înăspri şi mai mult, conducând la o încetinire a creşterii economice la (sau chiar sub) 3%, în 2019 - 2020", afirmă specialiştii UniCredit.

Economiştii UniCredit menţionează că recolta slabă va adânci deficitul contului curent, în a doua jumătate a anului 2018 şi în prima parte a lui 2019, chiar şi în contextul în care se anticipează o încetinire a creşterii importurilor de produse nealimentare. Astfel, deficitul contului curent ar putea rămâne aproape de 4% din PIB anul acesta şi următorul, prea mare pentru a fi acoperit de investiţii străine directe (ISD) şi intrări de fonduri europene. Plăţile de fonduri structurale şi pentru investiţii de la UE au încetinit pe parcursul verii, deoarece Guvernul a redus cheltuielile pentru infrastructură.

 "O revenire rapidă este puţin probabilă, motiv pentru care ne-am ajustat aşteptările pentru intrările de fonduri structurale şi de investiţii la 2 miliarde euro (1,0% din PIB) în 2018, dar ne-am menţinut prog­noza optimistă de 2,2 miliarde euro (1,0% din PIB) pentru 2019. Drept urmare, presiunile de depreciere a leului ar putea creşte dacă investiţiile de portofoliu se vor reduce. În această situaţie, BNR ar putea relua intervenţiile indirecte pe piaţa valutară pentru a preveni creşterea rapidă a cursului de schimb euro/leu. Chiar dacă BNR a sugerat că ciclul de majorare a dobânzii de politică monetară a ajuns la final, înăsprirea condiţiilor monetare va fi inevitabilă dacă riscurile fiscale şi politice vor rămâne ridicate. Cu toate acestea, înăsprirea respectivă ar putea fi realizată prin intervenţii pe piaţa valutară şi prin reducerea operaţiunilor repo, ambele conducând la majorarea dobânzilor ROBOR spre 3,5% sau chiar peste acest nivel", precizează Unicredit.